Când ne gândim la gastronomia medievală probabil în minte ne vin imaginile întâlnite cel mai adesea în cărţile de istorie, respectiv urcioare cu vin şi diverse animale şi cărnuri prăjite. Ei bine, sursele contemporane sugerează că strămoșii noștri se bucurau de o largă varietate de mâncăruri și că erau chiar aventuroşi în gusturile şi încercările lor culinare. Scriitorul George Dobbs, cu studii în literatură şi istorie, ne dezvăluie cinci exemple de feluri de mâncare obișnuite în evul mediu, care nu ar arăta chiar rău pe masa noastră, astăzi.
1. Dulce şi acru
Iepure dulce și acru este una dintre cele mai curioase feluri de mâncare incluse în Maggie Black’s The Medieval Cookbook. Reţeta s-a găsit în colecția de manuscrise Curye pe Inglish din secolul 14, şi conţinea zahăr, oțet de vin roșu, coacăze, ceapă, ghimbir, scorţişoara şi mult piper măcinat, toate pentru a produce un sos lipicios, în care se gătea iepurele. Reteta, probabil, datează după cucerirea normandă din sec XI, atunci când iepure era o carne neobişnuită pentru anglo-saxoni, fiind introdus recent în Anglia din Europa continentală. Este interesant faptul că această combinaţie de dulce-acru este foarte populară astăzi mai ales prin prisma bucătăriei moderne chinezeşti.
2. Paste
În același manuscris vom găsi instrucțiuni pentru producția de paste făinoase, cu făină fină folosită pentru a obţine”losyns”, foi subţiri de aluat asemeni celor de lasagna. Din aceste foi se pregătea o mâncare cu sos de brânză. Procedura era aceeaşi ca şi la reţeta modernă de lasagna, prin stratificare. Acesta era un fel de mancare favorit în evul mediu dar căruia din păcate îi lipsea sosul de roşii, plantă ce avea să sosescă mai târziu în Europa, din America de Sud. În aceşi carte mai apar şi alte reţete de paste, cum ar fi “ravioli medievali” sau gogoşi cu zahăr şi şofran.
3. Feluri de mâncare din orez
Orezul a fost cultivat în Europa încă din secolul al 8-lea, fiind adus prima dată pe continent de catre Mauri, în Spania. Până în secolul al 15-lea a fost produs de către Spania și Italia și exportat în cantităţi mari în toate colțurile Europei. Cel mai apreciat era pilaful de orez cu carne de pui sau peşte, cu zahăr şi condimente. De asemenea, au existat şi preparate dulci din orez, cum ar fi budinca din făină de orez cu migdale şi miere. Orezul era folosit şi la obţinerea unor băuturi.
4. Reţete de patiserie
Învelirea diverselor produse alimentare în aluat de patiserie era un lucru obișnuit în timpurile medievale. De exemplu, carnea învelită în aluat, putea fi coaptă în cuptoare de piatră, fără a fi arsă sau atinsă de funingine. Alături de carne se puneau şi alte ingrediente pentru a se forma în interiorul aluatului crocant un sos bogat, gros. Plăcinte umplute cu carne mărunţită sau alte ingrediente erau frumos şi minuţios decorate. Au existat, de asemenea, şi preparate de patiserie destinate a fi consumate ca un întreg, dintr-o îmbucătură, asemeni cornuleţelor sau pateurilor de azi. Erau foarte apreciate pateurile cu brânză şi cele cu ciuperci.
5.Bomboanele
“Bomboanele” medievale erau privite ca un divertisment culinar foarte apreciat şi savuros. Se pare că cele mai populare erau preparate din migdale şi zahăr. Există şi reţete mai complicate care, de exemplu, combină nuci de pin cu miere, zahăr şi pesmet pentru a obţine un fel de caramele, bomboane de mestecat.
De la aceste câteva exemple este ușor de văzut că, în ciuda restricțiilor tehnologice, gastronomia din perioada medievală nu a fost neapărat necalificată sau că acele mancaruri nu ar putea fi consumate astăzi. Este adevărat că o privire sumară asupra colecțiilor de rețete medievale dezvăluie şi feluri de mâncare neatrăgătoare, cum ar fi terciul si “compostul”, care arata tot atât de apetisante pe cât ne sugerează numele lor. Totuşi, au existat şi destule mancaruri care ar putea fi considerate astăzi ca fiind apetisante. De fapt, multe dintre mâncărurile moderne ce ne sunt favorite, şi-ar putea avea rădăcina în bucătăriile medievale.
